Preşedintele Nicuşor Dan a atacat la CCR o modificare la Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care impune obligativitatea participării copilului la consiliere psihologică, fără a mai fi condiţionată de acordul parental

Preşedintele Nicuşor Dan a atacat la CCR o modificare la Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care impune obligativitatea participării copilului la consiliere psihologică, fără a mai fi condiţionată de acordul parental

Preşedintele Nicuşor Dan a trimis, joi, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, prin care participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi condiţionată de acordul parental.

Legea are ca obiect de reglementare intervenţii asupra legii nr. 272/2004, ce vizează: (i) modificarea art. 84 alin. (4) şi (5), prin care participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi condiţionată de acordul parental; (ii) introducerea unei noi soluţii legislative la art. 84 alin. (6), prin care se incriminează ca infracţiune nerespectarea de către părinţi sau reprezentantul legal a obligaţiilor prevăzute la alin. (3) sau alin. (4) şi se asimilează nerespectarea alin. (4) cu infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti; (iii) modificarea integrală a art. 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu de tip rezidenţial specializat şi instituirea obligaţiei direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului de a înfiinţa cel puţin un serviciu de tip rezidenţial pentru copiii care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal.

Preşedintele Nicuşor Dan arată în sesizarea către CCR că, prin conţinutul său normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 23 alin. (1) şi alin. (12), art. 26 alin. (1), art. 48, art. 49 alin. (1), art. 53 şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României, republicată.

Şeful statului afirmă că legea criticată conţine, în consecinţă, o contradicţie internă ireconciliabilă, prin faptul că art. 84 alin. (3) obligă la consiliere psihologică exclusiv părinţii, în timp ce norma de incriminare penală de la alin. (6) teza I extinde sancţiunea penală şi asupra reprezentantului legal, fără modificarea prealabilă a normei de bază.

Tehnica legislativă corectă ar fi impus fie modificarea art. 84 alin. (3) prin extinderea expresă a obligaţiei de consiliere şi asupra celorlalţi reprezentanţi legali, alţii decât părinţii, fie limitarea normei de incriminare strict la părinţi. Niciuna dintre soluţii nu a fost adoptată, contradicţia internă încălcând exigenţele de claritate şi coerenţă normativă impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie, spune preşedintele.

De asemenea, articolul 84 alin. (4), modificat prin Art. I, pct. 1 din legea criticată, prevede că, la programele speciale de consiliere psihologică, va participa copilul, dacă instanţa judecătorească nu prevede altfel.

"Reiese că, conduita impusă de lege este exclusiv în sarcina copilului, iar norma nu face nicio referire la părinţi sau reprezentantul legal al copilului", spune preşedintele.

Nicuşor Dan mai arată că aliniatul sancţionează penal părinţii sau reprezentantul legal pentru nerespectarea acestei obligaţii ce revine copilului.

"Elementul material al infracţiunii - conduita omisivă imputată părinţilor/reprezentantului legal - nu este definit explicit în norma de incriminare, legiuitorul nu prevede expres că obligaţia părinţilor constă în aducerea copilului la programele de consiliere sau în îndeplinirea oricărei alte obligaţii de mijloace sau de rezultat. Această obligaţie se deduce implicit, prin inferenţă logică din coroborarea alin. (4) cu alin. (6), dar nu rezultă din textul legii în mod neechivoc", se precizează în sesizarea către CCR.

Preşedintele mai prezintă în sesizare incriminarea unui minor care nu răspunde penal ca subiect activ - care aduce o incompatibilitate cu art. 23 alin. (12) din Constituţie

"Art. 84 alin. (4), în noua redactare, prevede obligaţia copilului de a participa la programele speciale de consiliere psihologică organizate de Direcţia Generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sau de alte instituţii de specialitate publice sau private, dacă instanţa nu dispune altfel, iar alin. (5) prevede că această măsură poate fi dispusă de instanţă. Norma vizează, prin definiţie, copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi nu răspunde penal - ipoteză reglementată de Capitolul V al Legii nr. 272/2004. Or, un minor care nu răspunde penal nu poate constitui subiect activ al niciunei infracţiuni", subliniază Nicuşor Dan.

În sesizare se menţionează că legea criticată modifică art. 84 alin. (4) din Legea nr. 272/2004, eliminând condiţia acordului părinţilor sau al altui reprezentant legal pentru participarea copilului la programele speciale de consiliere psihologică. În forma în vigoare, art. 84 alin. (4) prevede: "Copilul va participa la programele speciale de consiliere psihologică prevăzute la alin. (3), cu acordul părinţilor sau al altui reprezentant legal, dacă instanţa judecătorească nu dispune altfel".

În noua redactare adoptată prin legea criticată, referirea la acordul parental sau al altui reprezentant legal dispare, arată şeful statului.

În plus, se creează o anomalie juridică, în sensul că, la art. 84 alin. (1) sunt prevăzute măsurile care se vor lua pentru copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal de către comisia pentru protecţia copilului: plasamentul sau supravegherea specializată.

Legea criticată nu prevede nicio evaluare a comportamentului familiei, nicio constatare că aceasta ar fi necorespunzătoare şi nicio justificare individualizată: elimină acordul parental în mod structural şi automat, pentru toţi copiii vizaţi de norma de la art. 84 alin. (4), indiferent de circumstanţele concrete ale fiecărui caz, se mai arată în document.

Preşedintele afirmă că extinderea măsurii plasamentului rezidenţial la orice faptă cu violenţă, indiferent de gravitatea ei concretă şi fără a distinge după natura şi intensitatea violenţei, depăşeşte cu mult scopul legitim al legii şi nu poate fi considerată o măsură necesară şi proporţională, cu atât mai mult cu cât ea priveşte copiii care nu răspund penal şi faţă de care legiuitorul este obligat constituţional să reglementeze măsuri de protecţie, nu de sancţionare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră